HDCP și EDID

EDID

„Cartea de identitate” pe care un afișaj o trimite sursei, listând ce poate face — Vertex² îți permite să o rescrii.

Ce este?

EDID (Extended Display Identification Data) este un tabel de 256 de octeți stocat în fiecare afișaj. Când se conectează, o sursă citește EDID-ul pentru a afla rezoluțiile, ratele de reîmprospătare, formatele de culoare, suportul HDR/Dolby Vision și formatele audio acceptate, și își alege ieșirea în consecință. Dacă EDID-ul este greșit sau incomplet (foarte frecvent prin receivere AV și matrici), sursa revine la un format mai slab.

De ce contează la HDfury Vertex²

Gestionarea EDID este inima HDfury Vertex²: fiecare dintre cele patru intrări poate prezenta propriul EDID din 100 de tabele (10 sloturi personalizate, 90 predefinite), poate copia EDID-ul afișajului de pe TX0 sau TX1, poate folosi un EDID fix sigur sau poate construi unul dinamic (Automix). Așa forțezi 4:4:4, blochezi o sursă la 4K24, ascunzi HDR, adaugi Dolby Vision (LLDV) sau faci un receiver AV să creadă că televizorul suportă Atmos.

Cum se folosește pe Vertex²

Meniu OLED → EDID MODE sau server web → fila EDID: Copy TX0 / Copy TX1 / Fixed / Custom (meniu derulant pe fiecare intrare) / Automix. Descarcă EDID-ul activ al oricărui port, încarcă propriul .bin într-un slot personalizat și apasă Send. Repornește sursa după schimbarea unui EDID.

Termeni asociați

• EDID Automix — Vertex² construiește automat un EDID din afișajele conectate plus flagurile alese de tine.
• Sloturi Custom EDID (1–10) și banca de EDID-uri — Zece sloturi de utilizator plus 90 de EDID-uri gata făcute pentru fiecare scenariu obișnuit.
• Hot plug (HPD), Rsense și +5V — Semnalele de handshake de pe un cablu HDMI care spun unei surse că un afișaj este prezent.
• LLDV (Low-Latency Dolby Vision) — Dolby Vision mapat tonal de player și trimis ca 12-bit 4:2:2 — utilizabil pe orice afișaj HDR10 prin Vertex².